HOTARÂRE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime de securitate si sanatate în munca pentru santierele temporare sau mobile.
Art. 2
Prezenta hotarâre nu se aplica activitatilor de foraj si extractie din industria extractiva.
Art. 3
Prevederile legislatiei nationale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica domeniului prevazut la art. 1 fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice ale prezentei hotarâri.
Art. 4
În întelesul prezentei hotarâri, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:
a)santier temporar sau mobil, denumit în continuare santier, – orice santier în care se desfasoara lucrari de constructii sau de inginerie civila, a caror lista neexhaustiva este prevazuta în anexa nr. 1;
b)beneficiar (investitor) – orice persoana fizica sau juridica pentru care se executa lucrarea si care asigura fondurile necesare realizarii acesteia;
c)manager de proiect – orice persoana fizica sau juridica, autorizata în conditiile legii si desemnata de catre beneficiar, însarcinata cu organizarea, planificarea, programarea si controlul realizarii lucrarilor pe santier, fiind responsabila de realizarea proiectului în conditiile de calitate, costuri si termene stabilite;
d)proiectantul lucrarii – orice persoana fizica sau juridica competenta care, la comanda beneficiarului, elaboreaza documentatia de proiectare;
e)sef de santier – persoana fizica desemnata de catre antreprenor sa conduca realizarea lucrarilor pe santier si sa urmareasca realizarea acestora conform proiectului;
f)antreprenor (constructor, contractant, ofertant) – orice persoana fizica sau juridica competenta care executa lucrari de constructii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
g)subantreprenor (subcontractant) – orice persoana fizica sau juridica care îsi asuma contractual fata de antreprenor sarcina de a executa lucrari de constructii-montaj de specialitate, prevazute în proiectul lucrarii;
h)lucrator independent – orice persoana fizica autorizata care realizeaza o activitate profesionala în mod independent si îsi asuma contractual fata de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe santier lucrari pentru care este autorizat;
i)coordonator în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii – orice persoana fizica sau juridica competenta, desemnata de catre beneficiar si/sau de catre managerul de proiect pe durata elaborarii proiectului, având atributiile prevazute la art. 54;
j)coordonator în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii – orice persoana fizica sau juridica desemnata de catre beneficiarul lucrarii si/sau de catre managerul de proiect pe durata realizarii lucrarii, având atributiile prevazute la art. 58.
CAPITOLUL II: Coordonatori în materie de securitate si sanatate
Art. 5
Coordonarea în materie de securitate si sanatate trebuie sa fie organizata atât în faza de studiu, conceptie si elaborare a proiectului, cât si pe perioada executarii lucrarilor.
Art. 6
Atunci când la elaborarea proiectului participa mai multi proiectanti, beneficiarul si/sau managerul de proiect trebuie sa desemneze un coordonator în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii.
Art. 7
Atunci când la realizarea lucrarilor pe santier participa mai multi antreprenori, un antreprenor si unul sau mai multi subantreprenori, un antreprenor si lucratori independenti ori mai multi lucratori independenti, beneficiarul si/sau managerul de proiect trebuie sa desemneze un coordonator în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii.
Art. 8
Functia de coordonator în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii si functia de coordonator în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii sau a interventiilor ulterioare pot fi detinute de aceeasi persoana.
Art. 9
Pentru a-si putea îndeplini atributiile, coordonatorii în materie de securitate si sanatate trebuie:
a)sa participe la toate etapele de elaborare a proiectului si de realizare a lucrarii;
b)sa fie invitati la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului si realizarea lucrarii;
c)sa primeasca si, daca este cazul, sa solicite managerului de proiect si antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale;
d)sa întocmeasca si sa tina la zi registrul de coordonare prevazut la art. 36.
CAPITOLUL III: Instrumente ale coordonarii
SECTIUNEA 1: Planul de securitate si sanatate
Art. 10
Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea santierului, sa fie stabilit un plan de securitate si sanatate, conform art. 54 lit. b).
Art. 11
Planul de securitate si sanatate este un document scris care cuprinde ansamblul de masuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfasurarii activitatilor pe santier.
Art. 12
Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie redactat înca din faza de elaborare a proiectului si trebuie tinut la zi pe toata durata efectuarii lucrarilor.
Art. 13
Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii.
Art. 14
În situatia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta raspunde de elaborarea planului de securitate si sanatate.
Art. 15
Pe masura ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate si sanatate ale antreprenorilor trebuie sa fie integrate în planul de securitate si sanatate.
Art. 16
Planul de securitate si sanatate trebuie sa faca parte din proiectul lucrarii si sa fie adaptat continutului acestuia.
Art. 17
Planul de securitate si sanatate trebuie:
a)sa precizeze cerintele de securitate si sanatate aplicabile pe santier;
b)sa specifice riscurile care pot aparea;
c)sa indice masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
d)sa contina masuri specifice privind lucrarile care se încadreaza în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2.
Art. 18
La elaborarea planului de securitate si sanatate trebuie sa se tina seama de toate tipurile de activitati care se desfasoara pe santier si sa se identifice toate zonele în care se desfasoara lucrarile cuprinse în anexa nr. 2.
Art. 19
Planul de securitate si sanatate trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
a)informatii de ordin administrativ care privesc santierul si, daca este cazul, informatii care completeaza declaratia prealabila prevazuta la art. 47;
b)masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de catre managerul de proiect si coordonatorii în materie de securitate si sanatate;
c)identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
d)masuri specifice de securitate în munca pentru lucrarile care prezinta riscuri; masuri de protectie colectiva si individuala;
e)amenajarea si organizarea santierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalitati de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevazute de antreprenori si subantreprenori pentru realizarea lucrarilor proprii;
f)masuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea;
g)obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara în perimetrul santierului si în vecinatatea acestuia;
h)masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului în ordine si în stare de curatenie;
i)indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor si masurile de organizare luate în acest sens;
j)modalitati de colaborare între antreprenori, subantreprenori si lucratorii independenti privind securitatea si sanatatea în munca.
Art. 20
Masurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere, în special, la:
a)caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale;
b)conditiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveste interferenta instalatiilor de ridicat aflate pe santier sau în vecinatatea acestuia;
c)limitarea manipularii manuale a sarcinilor;
d)delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit daca se depoziteaza materiale sau substante periculoase;
e)conditiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din darâmari, demolari si demontari;
f)conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g)utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale;
h)masurile care privesc interactiunile de pe santier.
Art. 21
Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie completat si adaptat în functie de evolutia santierului si de durata efectiva a lucrarilor sau a fazelor de lucru.
Art. 22
Planul de securitate si sanatate trebuie sa se afle în permanenta pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate în munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii.
Art. 23
Planul de securitate si sanatate trebuie sa fie pastrat de catre managerul de proiect timp de 5 ani de la data receptiei finale a lucrarii.
SECTIUNEA 2: Planul propriu de securitate si sanatate
Art. 24
Planul propriu de securitate si sanatate cuprinde ansamblul de masuri de securitate si sanatate specifice fiecarui antreprenor sau subantreprenor.
Art. 25
Atunci când un antreprenor se angajeaza sa realizeze lucrari pe santier, acesta trebuie sa puna planul propriu de securitate si sanatate la dispozitia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate si sanatate, dupa caz.
Art. 26
Antreprenorul trebuie sa stabileasca acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractarii lucrarii.
Art. 27
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate si sanatate al santierului.
Art. 28
Antreprenorul care executa cu unul ori mai multi subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrarile care trebuie sa respecte prevederile planului de securitate si sanatate, trebuie sa le transmita acestora un exemplar al planului propriu si, daca este cazul, un document care cuprinde masurile generale de securitate si sanatate pentru lucrarile santierului ce intra în responsabilitatea sa.
Art. 29
La elaborarea planului propriu de securitate si sanatate subantreprenorul trebuie sa tina seama de informatiile furnizate de catre antreprenor si de prevederile planului de securitate si sanatate al santierului.
Art. 30
Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate si sanatate în cel mult 30 de zile de la data contractarii lucrarii cu antreprenorul.
Art. 31
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
a)numele si adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b)numarul lucratorilor pe santier;
c)numele persoanei desemnate sa conduca executarea lucrarilor, daca este cazul;
d)durata lucrarilor, indicând data începerii acestora;
e)analiza proceselor tehnologice de executie care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul de munca pe santier;
f)evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea santierului;
g)masuri pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor, specifice lucrarilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe santier, inclusiv masuri de protectie colectiva si masuri de protectie individuala.
Art. 32
Înainte de începerea lucrarilor pe santier de catre antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie consultat si avizat de catre coordonatorul în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, medicul de medicina muncii si membrii comitetului de securitate si sanatate sau de catre reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.
Art. 33
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie actualizat ori de câte ori este cazul.
Art. 34
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate si sanatate trebuie sa se afle în permanenta pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate în munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.
Art. 35
Planul propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie pastrat de catre antreprenor timp de 5 ani de la data receptiei finale a lucrarii.
SECTIUNEA 3: Registrul de coordonare
Art. 36
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de catre coordonatorii în materie de securitate si sanatate, informatii privind evenimentele care au loc pe santier, constatarile efectuate si deciziile luate.
Art. 37
Coordonatorii în materie de securitate si sanatate trebuie sa consemneze în registrul de coordonare:
a)numele si adresele antreprenorilor, subantreprenorilor si data interventiei fiecaruia pe santier;
b)lista cu efectivul lucratorilor pe santier si durata prevazuta pentru efectuarea lucrarilor;
c)evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrarilor, constatarile si deciziile adoptate;
d)observatiile, informatiile si propunerile privind securitatea si sanatatea în munca aduse la cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe santier si eventualele raspunsuri ale acestora;
e)observatiile si propunerile antreprenorilor si subantreprenorilor privind securitatea si sanatatea în munca;
f)abaterile de la prevederile planului de securitate si sanatate;
g)rapoartele vizitelor de control pe santier si ale întrunirilor, dispozitiile care trebuie transmise;
h)incidente si accidente care au avut loc.
Art. 38
Coordonatorul în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii trebuie sa transmita coordonatorului în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru.
Art. 39
Coordonatorii în materie de securitate si sanatate trebuie sa prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari.
Art. 40
Registrul de coordonare trebuie pastrat de catre coordonatorul în materie de securitate si sanatate timp de 5 ani de la data receptiei finale a lucrarii.
SECTIUNEA 4: Dosarul de interventii ulterioare
Art. 41
Dosarul de interventii ulterioare trebuie sa cuprinda:
a)documentatia de interventii ulterioare, cum ar fi planuri si note tehnice;
b)prevederi si informatii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în conditii de securitate si sanatate.
Art. 42
Dosarul de interventii ulterioare se întocmeste înca din faza de proiectare a lucrarii de catre coordonatorul în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii sau de catre proiectant, dupa caz.
Art. 43
Dosarul de interventii ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, pe baza de proces-verbal care se ataseaza la dosar.
Art. 44
Dupa receptia finala a lucrarii dosarul de interventii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataseaza la dosar.
Art. 45
În cazul unei interventii ulterioare, beneficiarul trebuie sa puna la dispozitie coordonatorului în materie de securitate si sanatate desemnat pe durata interventiilor ulterioare un exemplar al dosarului de interventii ulterioare.
Art. 46
Coordonatorul în materie de securitate si sanatate desemnat pe perioada interventiilor ulterioare trebuie sa completeze dosarul de interventii ulterioare si sa efectueze eventuale modificari cerute de noile lucrari.
CAPITOLUL IV: Declaratia prealabila
Art. 47
Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa întocmeasca o declaratie prealabila în urmatoarele situatii:
a)durata lucrarilor este apreciata a fi mai mare de 30 de zile lucratoare si pe santier lucreaza simultan mai mult de 20 de lucratori;
b)volumul de mâna de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
Art. 48
Declaratia va fi întocmita conform anexei nr. 3 si va fi comunicata inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia se vor desfasura lucrarile, cu cel putin 30 de zile înainte de începerea acestora.
Art. 49
Textul declaratiei prealabile trebuie sa fie afisat pe santier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrarilor.
Art. 50
Textul declaratiei prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbari.
CAPITOLUL V: Elaborarea proiectului lucrarii
SECTIUNEA 1: Principii generale de securitate si sanatate aplicabile proiectului lucrarii
Art. 51
Înca din faza de conceptie, studiu si elaborare a proiectului lucrarii, managerul de proiect, proiectantul si, atunci când este cazul, beneficiarul trebuie sa ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate si sanatate prevazute în legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveste:
a)alegerea solutiilor arhitecturale, tehnice si/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrari ori faze de lucru care se desfasoara simultan sau succesiv;
b)estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucru.
Art. 52
În faza de conceptie, studiu si elaborare a proiectului lucrarii trebuie sa se tina seama, ori de câte ori este necesar, de toate planurile de securitate si de sanatate si de toate dosarele întocmite conform art. 54 lit. b) si c) sau adaptate conform art. 58 lit. c).
SECTIUNEA 2: Desemnarea coordonatorului în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii
Art. 53
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii trebuie sa se faca înainte de începerea fazei de elaborare a proiectului lucrarii.
SECTIUNEA 3: Atributiile coordonatorului în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii
Art. 54
Coordonatorul în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii, numit în conformitate cu art. 6, are urmatoarele atributii:
a)sa coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 si 52;
b)sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate si sanatate, precizând regulile aplicabile santierului respectiv si tinând seama de activitatile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
c)sa pregateasca un dosar de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii, continând elementele utile în materie de securitate si sanatate de care trebuie sa se tina seama în cursul eventualelor lucrari ulterioare;
d)sa adapteze planul de securitate si sanatate la fiecare modificare adusa proiectului;
e)sa transmita elementele planului de securitate si sanatate tuturor celor cu responsabilitati în domeniu;
f)sa deschida un registru de coordonare si sa-l completeze;
g)sa transmita planul de securitate si sanatate, registrul de coordonare si dosarul de interventii ulterioare beneficiarului si/sau managerului de proiect si coordonatorului în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii;
h)sa participe la întrunirile organizate de beneficiar si/sau de managerul de proiect;
i)sa stabileasca, în colaborare cu beneficiarul si/sau managerul de proiect, masurile generale de securitate si sanatate aplicabile santierului;
j)sa armonizeze planurile proprii de securitate si sanatate ale antreprenorilor cu planul de securitate si sanatate al santierului;
k)sa organizeze coordonarea între proiectanti;
l)sa tina seama de toate eventualele interferente ale activitatilor de pe santier.
Art. 55
Coordonatorul în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii trebuie sa aiba competenta necesara exercitarii functiei:
a)experienta profesionala de minimum 5 ani în arhitectura, constructii sau conducerea santierelor;
b)formare specifica de coordonator în materie de securitate si sanatate, actualizata la fiecare 3 ani.
CAPITOLUL VI: Realizarea lucrarii
SECTIUNEA 1: Principii generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii
Art. 56
Pe toata durata realizarii lucrarii angajatorii si lucratorii independenti trebuie sa respecte obligatiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveste:
a)mentinerea santierului în ordine si într-o stare de curatenie corespunzatoare;
b)alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinând seama de conditiile de acces la aceste posturi;
c)stabilirea cailor si zonelor de acces sau de circulatie;
d)manipularea în conditii de siguranta a diverselor materiale;
e)întretinerea, controlul înainte de punerea în functiune si controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, în scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor;
f)delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare si înmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substantelor periculoase;
g)conditiile de deplasare a materiilor si materialelor periculoase utilizate;
h)stocarea, eliminarea sau evacuarea deseurilor si a materialelor rezultate din darâmari, demolari si demontari;
i)adaptarea, în functie de evolutia santierului, a duratei de executie efectiva stabilita pentru diferite tipuri de lucrari sau faze de lucru;
j)cooperarea dintre angajatori si lucratorii independenti;
k)interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizeaza în cadrul sau în apropierea santierului.
SECTIUNEA 2: Desemnarea coordonatorului în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii
Art. 57
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemneaza un coordonator în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, altul decât cel desemnat pe perioada realizarii proiectului, aceasta desemnare va avea loc înaintea începerii lucrarilor pe santier.
SECTIUNEA 3: Atributiile coordonatorului în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii
Art. 58
Coordonatorul în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, numit în conformitate cu art. 7, are urmatoarele atributii:
a)sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucru;
b)sa coordoneze punerea în aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile prevazute la art. 56, într-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate prevazut la art. 54 lit. b);
c)sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate prevazut la art. 54 lit. b) si ale dosarului de interventii ulterioare prevazut la art. 54 lit. c), în functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite;
d)sa organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti;
e)sa coordoneze activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii;
f)sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aiba acces pe santier;
g)sa stabileasca, în colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, masurile generale aplicabile santierului;
h)sa tina seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia;
i)sa stabileasca, împreuna cu antreprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, instalatiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;
j)sa efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca acestia sa redacteze planul propriu de securitate si sanatate;
k)sa avizeze planurile de securitate si sanatate elaborate de antreprenori si modificarile acestora.
Art. 59
Coordonatorul în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii trebuie sa aiba competenta necesara exercitarii functiei:
a)experienta profesionala în constructii sau în conducerea santierului de minimum 5 ani;
b)formare specifica de coordonator în materie de securitate si sanatate, actualizata la fiecare 3 ani.
CAPITOLUL VII: Obligatiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor si lucratorilor independenti
SECTIUNEA 1: Obligatiile beneficiarului si ale managerului de proiect
Art. 60
Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai multi coordonatori în materie de securitate si sanatate pentru a executa sarcinile prevazute la art. 54 si 58, acesta nu va fi exonerat de raspunderile care îi revin în acest domeniu.
Art. 61
În vederea asigurarii si mentinerii securitatii si sanatatii lucratorilor din santier, managerul de proiect are, îh principal, urmatoarele obligatii:
a)sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
b)sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate si sanatate în timpul fazelor de proiectare si de realizare a lucrarilor;
c)sa ia în considerare observatiile coordonatorilor în materie de securitate si sanatate consemnate în registrul de coordonare;
d)sa stabileasca masurile generale de securitate si sanatate aplicabile santierului, consultându-se cu coordonatorii în materie de securitate si sanatate;
e)sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de securitate si sanatate.
SECTIUNEA 2: Obligatiile angajatorilor
Art. 62
Punerea în aplicare a art. 54, 58 si 60 nu aduce atingere principiului raspunderii angajatorilor prevazut în legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE.
Art. 63
În vederea asigurarii si mentinerii securitatii si sanatatii lucratorilor din santier în conditiile prevazute la art. 58 si 60, angajatorii au, în principal, urmatoarele obligatii:
a)sa respecte obligatiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
b)sa îndeplineasca si sa urmareasca respectarea planului de securitate si sanatate de catre toti lucratorii din santier;
c)sa ia masurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerintele minime stabilite în anexa nr. 4;
d)sa tina seama de indicatiile coordonatorilor în materie de securitate si sanatate sau ale sefului de santier si sa le îndeplineasca pe toata perioada executiei lucrarilor;
e)sa informeze lucratorii independenti cu privire la masurile de securitate si sanatate care trebuie aplicate pe santier si sa puna la dispozitie acestora instructiuni adecvate;
f)sa redacteze planurile proprii de securitate si sanatate si sa le transmita coordonatorilor în materie de securitate si sanatate.
Art. 64
În vederea mentinerii securitatii si sanatatii pe santier, atunci când ei însisi executa o activitate profesionala pe santier, angajatorii trebuie sa respecte:
a)prevederile din legislatia nationala care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la obligatiile angajatilor, echipamentul de munca, echipamentul individual de protectie;
b)indicatiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate si sanatate în munca.
SECTIUNEA 3: Obligatiile lucratorilor independenti
Art. 65
În vederea mentinerii securitatii si sanatatii pe santier, lucratorii independenti trebuie:
a)sa respecte, pe toata durata executiei lucrarii, masurile de securitate si sanatate, în conformitate cu legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE si, în particular, prevederile art. 56;
b)sa respecte dispozitiile minime de securitate si sanatate stabilite în anexa nr. 4;
c)sa-si desfasoare activitatea conform cerintelor de securitate si sanatate stabilite pentru santierul respectiv;
d)sa participe la orice actiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala pe santier;
e)sa utilizeze echipamente de munca ce îndeplinesc conditiile de securitate si sanatate;
f)sa aleaga si sa utilizeze echipamente individuale de protectie conform riscurilor la care sunt expusi;
g)sa respecte indicatiile si sa îndeplineasca instructiunile coordonatorilor în materie de securitate si sanatate;
h)sa respecte prevederile planului de securitate si sanatate.
CAPITOLUL VIII: Informarea lucratorilor
Art. 66
Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra masurilor ce trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor pe santier.
Art. 67
Informatiile trebuie sa fie pe întelesul lucratorilor carora le sunt adresate.
CAPITOLUL IX: Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 68
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora privind prevederile art. 56, 58 si 63 trebuie sa se realizeze conform legislatiei nationale care transpune Directiva 89/391/CEE.
Art. 69
Atunci când este necesar, tinând seama de gradul de risc si de importanta santierului, consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora din întreprinderile care îsi desfasoara activitatea pe acelasi santier trebuie sa se realizeze cu 6 coordonare adecvata.
Art. 70
În scopul consultarii si participarii lucratorilor, trebuie pusa la dispozitie acestora sau, dupa caz, reprezentantilor lor o copie a planului de securitate si sanatate si a eventualelor sale modificari.
CAPITOLUL X: Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 71
Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 72
Regulamentul privind formarea specifica de coordonator în materie de securitate si sanatate prevazut la art. 55 si 59 se va stabili prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
Art. 73
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
Prezenta hotarâre transpune Directiva 92/57/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pe santierele temporare si mobile, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.


PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul sanatatii,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat

ANEXA Nr. 1: LISTA NEEXHAUSTIVA a lucrarilor de constructii sau de inginerie civila
1.Excavatii
2.Terasamente
3.Constructii
4.Montarea si demontarea elementelor prefabricate
5.Amenajari sau instalatii
6.Transformari
7.Renovari
8.Reparatii
9.Darâmari
10.Demolari
11.Mentenanta
12.Întretinere – lucrari de zugraveli si curatare
13.Asanari
14.Consolidari
15.Modernizari
16.Reabilitari
17.Extinderi
18.Restaurari
19.Demontari
ANEXA Nr. 2: LISTA NEEXHAUSTIVA a lucrarilor care implica riscuri specifice pentru securitatea si sanatatea lucratorilor
1.Lucrari care expun lucratorii la riscul de a fi îngropati sub alunecari de teren, înghititi de terenuri mocirloase/mlastinoase ori de a cadea de la înaltime, datorita naturii activitatii desfasurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurator al locului de munca
2.Lucrari în care expunerea la substante chimice sau biologice prezinta un risc particular pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ori pentru care supravegherea sanatatii lucratorilor este o cerinta legala
3.Lucrari cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate
4.Lucrari în apropierea liniilor electrice de înalta tensiune
5.Lucrari care expun la risc de înec
6.Lucrari de puturi, terasamente subterane si tuneluri
7.Lucrari cu tuburi cu aer comprimat
8.Lucrari care implica folosirea de explozibili
9.Lucrari de montare si demontare a elementelor prefabricate grele.
ANEXA Nr. 3: CONTINUTUL DECLARATIEI PREALABILE
1.Data comunicarii
2.Adresa exacta a santierului
3.Beneficiarul (beneficiarii) lucrarii (numele si adresele)
4.Tipul lucrarii
5.Managerul (managerii) de proiect (numele si adresa)
6.Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului lucrarii (numele si adresa)
7.Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii (numele si adresa)
8.Data prevazuta pentru începerea lucrarii
9.Durata estimativa a lucrarilor pe santier
10.Numarul maxim estimat de lucratori pe santier
11.Numarul de antreprenori/subantreprenori si de lucratori independenti prevazut pe santier
12.Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor si/sau lucratorilor independenti deja selectionati.
ANEXA Nr. 4: CERINTE MINIME de securitate si sanatate pentru santiere
Observatii preliminare
Obligatiile prevazute în prezenta anexa se aplica de fiecare data când caracteristicile santierului ori ale activitatii, circumstantele sau un risc o cer.
În sensul prezentei anexe, termenul încaperi înseamna, printre altele, baraci.
PARTEA A: Cerinte minime generale pentru locurile de munca din santiere
1.Stabilitate si soliditate
1.1.Materialele, echipamentele si, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat si sigur.
1.2.Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel încât lucrul sa se desfasoare în conditii de siguranta.
2.Instalatii de distributie a energiei
2.1.Instalatiile trebuie proiectate, realizate si utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
2.2.La proiectarea, realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor de protectie trebuie sa se tina seama de tipul si puterea energiei distribuite, de conditiile de influenta externe si de competenta persoanelor care au acces la parti ale instalatiei.
3.Caile si iesirile de urgenta
3.1.Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere si sa conduca în modul cel mai direct posibil într-o zona de securitate.
3.2.În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si în conditii de securitate maxima pentru lucratori.
3.3.Numarul, amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta se determina în functie de utilizare, de echipament si de dimensiunile santierului si ale încaperilor, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente.
3.4.Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate în locuri corespunzatoare.
3.5.Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte.
3.6.Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta în caz de pana de curent.
4.Detectarea si stingerea incendiilor
4.1.În functie de caracteristicile santierului si de dimensiunile si destinatia încaperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor sau ale materialelor prezente, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevazute un numar suficient de dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor, precum si, daca este cazul, un numar suficient de detectoare de incendiu si de sisteme de alarma.
4.2.Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu si sistemele de alarma trebuie întretinute si verificate în mod periodic.
La intervale periodice trebuie sa se efectueze încercari si exercitii adecvate.
4.3.Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si usor de manipulat.
4.4.Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate în locuri corespunzatoare.
5.Ventilatie
Tinându-se seama de metodele de lucru folosite si de cerintele fizice impuse lucratorilor, trebuie luate masuri pentru a asigura lucratorilor aer proaspat în cantitate suficienta.
Daca se foloseste o instalatie de ventilatie, aceasta trebuie mentinuta în stare de functionare si nu trebuie sa expuna lucratorii la curenti de aer care le pot afecta sanatatea.
Atunci când este necesar pentru sanatatea lucratorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalatiei.
6.Expunerea la riscuri particulare
6.1.Lucratorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
6.2.Atunci când lucratorii trebuie sa patrunda într-o zona a carei atmosfera este susceptibila sa contina o substanta toxica sau nociva, sa aiba un continut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlata si trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a preveni orice pericol.
6.3.Într-un spatiu închis un lucrator nu poate fi în nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat.
Lucratorul trebuie cel putin sa fie supravegheat în permanenta din exterior si trebuie luate toate masurile corespunzatoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv si imediat.
7.Temperatura
În timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinându-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii.
8.Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, încaperilor si cailor de circulatie de pe santier
8.1.Posturile de lucru, încaperile si caile de circulatie trebuie sa dispuna, în masura în care este posibil, de suficienta lumina naturala.
Atunci când lumina zilei nu este suficienta si, de asemenea, pe timpul noptii locurile de munca trebuie sa fie prevazute cu lumina artificiala corespunzatoare si suficienta.
Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor.
Culoarea folosita pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.
8.2.Instalatiile de iluminat ale încaperilor, posturilor de lucru si ale cailor de circulatie trebuie amplasate astfel încât sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori.
8.3.Încaperile, posturile de lucru si caile de circulatie în care lucratorii sunt expusi la riscuri în cazul întreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta.
9.Usi si porti
9.1.Usile culisante trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa împiedice iesirea de pe sine si caderea lor.
9.2.Usile si portile care se deschid în sus trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa împiedice caderea lor.
9.3.Usile si portile situate de-a lungul cailor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunzator.
9.4.În vecinatatea imediata a portilor destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate în mod vizibil si trebuie sa fie mentinute libere în permanenta.
9.5.Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte pericol de accidentare pentru lucratori.
Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile si usor de identificat, cu exceptia celor care se deschid automat în caz de pana de energie, si trebuie sa poata fi deschise manual.
10.Cai de circulatie – zone periculoase
10.1.Caile de circulatie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile si rampele de încarcare, trebuie sa fie calculate, plasate si amenajate, precum si accesibile astfel încât sa poata fi utilizate usor, în deplina securitate si în conformitate cu destinatia lor, iar lucratorii aflati în vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie expusi nici unui risc.
10.2.Caile care servesc la circulatia persoanelor si/sau a marfurilor, precum si cele unde au loc operatiile de încarcare sau descarcare trebuie sa fie dimensionate în functie de numarul potential de utilizatori si de tipul de activitate.
Daca sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulatie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protectie adecvate trebuie prevazute pentru ceilalti utilizatori ai locului.
Caile de circulatie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic si întretinute.
10.3.Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe o distanta suficienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari.
10.4.Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa patrunda în zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
11.Cheiuri si rampe de încarcare
11.1.Cheiurile si rampele de încarcare trebuie sa fie corespunzatoare dimensiunilor încarcaturilor ce se transporta.
11.2.Cheiurile de încarcare trebuie sa aiba cel putin o iesire.
11.3.Rampele de încarcare trebuie sa fie sigure, astfel încât lucratorii sa nu poata cadea.
12.Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru
Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilita, în functie de echipamentul si materialul necesar, astfel încât lucratorii sa dispuna de suficienta libertate de miscare pentru activitatile lor.
13.Primul ajutor
13.1.Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit în acest scop.
Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucratorilor accidentati sau victime ale unei îmbolnaviri neasteptate.
13.2.Trebuie prevazute una sau mai multe încaperi de prim ajutor, în functie de dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati.
13.3.Încaperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si trebuie sa permita accesul cu brancarde.
13.4.Aceste spatii trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
13.5.Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde conditiile de munca o cer.
Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor accesibile.
Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie sa indice clar adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta.
14.Instalatii sanitare
14.1.Vestiare si dulapuri pentru îmbracaminte
14.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte îmbracaminte de lucru si daca, din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba capacitate suficienta si sa fie dotate cu scaune.
14.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de încapatoare si sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa îsi usuce îmbracamintea de lucru, daca este cazul, precum si vestimentatia si efectele personale si sa le poata pastra încuiate.
În anumite situatii, cum ar fi existenta substantelor periculoase, a umiditatii, a murdariei, îmbracamintea de lucru trebuie sa poata fi tinuta separat de vestimentatia si efectele personale.
14.1.3. Trebuie prevazute vestiare separate pentru barbati si femei sau o utilizare separata a acestora.
14.1.4. Daca nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispuna de un loc unde sa-si puna îmbracamintea si efectele personale sub cheie.
14.2.Dusuri, chiuvete
14.2.1. Atunci când tipul de activitate sau cerintele de curatenie impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie dusuri corespunzatoare în numar suficient.
Trebuie prevazute sali de dusuri, separate pentru barbati si femei, sau o utilizare separata a acestora.
14.2.2. Salile de dusuri trebuie sa fie suficient de încapatoare, astfel încât sa permita fiecarui lucrator sa îsi faca toaleta, fara sa fie deranjat si în conditii de igiena corespunzatoare.
Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta, rece si calda.
14.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie sa fie prevazut un numar suficient de chiuvete cu apa curenta calda, daca este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate în apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.
Trebuie prevazute chiuvete separate pentru barbati si pentru femei sau o utilizare separata a acestora atunci când acest lucru este necesar din motive de decenta.
14.2.4. Daca încaperile cu dusuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste încaperi trebuie sa comunice între ele.
14.3.Cabine de WC-uri si chiuvete
În apropierea posturilor de lucru, a încaperilor de odihna, a vestiarelor si a salilor de dusuri lucratorii trebuie sa dispuna de locuri speciale, dotate cu un numar suficient de WC-uri si de chiuvete, utilitati care sa asigure nepoluarea mediului înconjurator, de regula ecologice.
Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate pentru barbati si femei sau utilizarea separata a acestora.
15.Încaperi pentru odihna si/sau cazare
15.1.Lucratorii trebuie sa dispuna de încaperi pentru odihna si/sau cazare usor accesibile, atunci când securitatea ori sanatatea lor o impun, în special datorita tipului activitatii, numarului mare de lucratori sau distantei fata de santier.
15.2.Încaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari si prevazute cu un numar de mese si de scaune corespunzator numarului de lucratori.
15.3.Daca nu exista asemenea încaperi, alte facilitati trebuie sa fie puse la dispozitie personalului pentru ca acesta sa le poata folosi în timpul întreruperii lucrului.
15.4.Încaperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri exceptionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare în numar suficient, cu o sala de mese si cu o sala de destindere.
Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese si scaune, tinându-se seama de numarul de lucratori. La atribuirea lor trebuie sa se tina seama de prezenta lucratorilor de ambele sexe.
15.5.În încaperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa se ia masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
16.Femei gravide si mame care alapteaza
Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni în pozitie culcata, în conditii corespunzatoare.
17.Lucratori cu dizabilitati
Locurile de munca trebuie sa fie amenajate tinându-se seama, daca este cazul, de lucratorii cu dizabilitati.
Aceasta dispozitie se aplica în special usilor, cailor de comunicatie, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor si posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de catre lucratorii cu dizabilitati.
18.Dispozitii diverse
18.1.Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel încât sa fie vizibile si identificabile în mod clar.
18.2.Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila pe santier si, eventual, de alta bautura corespunzatoare si nealcoolica, în cantitati suficiente, atât în încaperile pe care le ocupa, cât si în vecinatatea posturilor de lucru.
18.3.Lucratorii trebuie sa dispuna de conditii pentru a lua masa în mod corespunzator si, daca este cazul, sa dispuna de facilitati pentru a-si pregati masa în conditii corespunzatoare.
PARTEA B: CERINTE MINIME specifice pentru posturile de lucru din santiere
Observatii preliminare
Atunci când situatii particulare o cer, clasificarea cerintelor minime în doua sectiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie sa fie considerata obligatorie.
SECTIUNEA 1: Posturi de lucru din santiere, în interiorul încaperilor
1.Stabilitate si soliditate
Încaperile trebuie sa aiba o structura si o stabilitate corespunzatoare tipului de utilizare.
2.Usi de siguranta
Usile de siguranta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie sa fie încuiate, astfel încât sa poata fi deschise usor si imediat de catre orice persoana care are nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta.
Este interzisa utilizarea usilor culisante si a usilor rotative ca usi de siguranta.
3.Ventilatie
Daca sunt folosite instalatii de aer conditionat sau de ventilatie mecanica, acestea trebuie sa functioneze astfel încât lucratorii sa nu fie expusi curentilor de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.
4.Temperatura
4.1.Temperatura în încaperile de odihna, încaperile pentru personalul de serviciu permanent, încaperile sanitare, cantine si încaperile de prim ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice acestor încaperi.
4.2.Ferestrele, luminatoarele si peretii de sticla trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive, în functie de natura activitatii si destinatia încaperii.
5.Iluminatul natural si artificial
Locurile de munca trebuie, pe cât posibil, sa dispuna de lumina naturala suficienta si sa fie echipate cu dispozitive care sa permita un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorilor.
6.Pardoselile, peretii si plafoanele încaperilor
6.1.Pardoselile încaperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gauri sau de planuri înclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile si nealunecoase.
6.2.Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor încaperilor trebuie sa fie realizate astfel încât sa poata fi curatate si retencuite pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare.
6.3.Peretii transparenti sau translucizi, în special peretii realizati integral din sticla, din încaperi ori din vecinatatea posturilor de lucru si a cailor de circulatie trebuie sa fie semnalizati clar. Acestia trebuie realizati din materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru si de caile de circulatie astfel încât lucratorii sa nu poata intra în contact cu peretii si sa nu poata fi raniti prin spargerea acestora.
7.Ferestre si luminatoare
7.1.Ferestrele, luminatoarele si dispozitivele de ventilatie trebuie sa poata fi deschise, închise, reglate si fixate în siguranta de catre lucratori.
Atunci când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât sa nu prezinte un pericol pentru lucratori.
7.2.Ferestrele si luminatoarele trebuie prevazute, înca din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispuna de dispozitive care sa permita curatarea acestora fara riscuri pentru lucratorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalti lucratori prezenti.
8.Usi si porti
8.1.Pozitia, numarul, materialele din care sunt realizate, precum si dimensiunile usilor si portilor sunt determinate în functie de natura si destinatia încaperilor.
8.2.Usile transparente trebuie sa fie semnalizate la înaltimea vederii.
8.3.Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevazute cu panouri transparente.
8.4.Suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor trebuie protejate împotriva spargerii atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat si lucratorii pot fi raniti în cazul în care acestea se sparg.
9.Caile de circulatie
Traseele cailor de circulatie trebuie sa fie puse în evidenta, în masura în care utilizarea încaperilor si echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protectiei lucratorilor.
10.Masuri specifice pentru scari si trotuare rulante
Scarile si trotuarele rulante trebuie sa functioneze în conditii de siguranta si trebuie sa fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare.
Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile si usor de identificat.
11.Dimensiunile si volumul de aer al încaperilor
Încaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata si o înaltime care sa permita lucratorilor sa îsi desfasoare activitatea fara riscuri pentru securitatea, sanatatea sau confortul lor.
SECTIUNEA 2: Posturi de lucru din santiere, în exteriorul încaperilor
1.Stabilitate si soliditate
1.1.Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înaltime sau în adâncime, trebuie sa fie solide si stabile, tinându-se seama de:
a)numarul de lucratori care le ocupa;
b)încarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia lor;
c)influentele externe la care pot fi supuse.
Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a partilor acestor posturi de lucru.
1.2.Verificare
Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate în mod corespunzator si, în special, dupa orice modificare de înaltime sau adâncime a postului de lucru.
2.Instalatii de distributie a energiei
2.1.Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier, în special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si întretinute corespunzator.
2.2.Instalatiile existente înainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate în mod clar.
2.3.Daca exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil acestea trebuie sa fie deviate în afara suprafetei santierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune.
Daca acest lucru nu este posibil, trebuie prevazute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie tinute la distanta fata de instalatii.
În cazul în care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie suspendata.
3.Influente atmosferice
Lucratorii trebuie sa fie protejati împotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea si sanatatea.
4.Caderi de obiecte
Lucratorii trebuie sa fie protejati împotriva caderilor de obiecte, de fiecare data când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva.
Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa se evite rasturnarea ori caderea lor.
În caz de necesitate, trebuie sa fie prevazute pasaje acoperite sau se va împiedica accesul în zonele periculoase.
5.Caderi de la înaltime
5.1.Caderile de la înaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de înalte si având cel putin o bordura, o mâna curenta si protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5.2.Lucrarile la înaltime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
În cazul în care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare.
6.Schele si scari
6.1.Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si întretinute astfel încât sa se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala.
6.2.Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate si utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.
6.3.Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta, astfel:
a)înainte de utilizarea lor;
b)la intervale periodice;
c)dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pamânt ori în alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea.
6.4.Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect întretinute.
Acestea trebuie sa fie corect utilizate, în locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor.
6.5.Schelele mobile trebuie sa fie asigurate împotriva deplasarilor involuntare.
7.Instalatii de ridicat
7.1.Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie:
a)bine proiectate si construite si sa aiba o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia îi sunt destinate;
b)corect instalate si utilizate;
c)întretinute în stare buna de functionare;
d)verificate si supuse încercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor legale în vigoare;
e)manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare.
7.2.Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba marcata în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3.Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.
8.Vehicule si masini pentru excavatii si manipularea materialelor
8.1.Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie:
a)bine concepute si construite, tinându-se seama, în masura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b)mentinute în stare buna de functionare;
c)utilizate în mod corect.
8.2.Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara.
8.3.Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea în excavatii sau în apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
8.4.Când este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul împotriva strivirii în cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.
9.Instalatii, masini, echipamente
9.1.Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mâna, cu sau fara motor, trebuie sa fie:
a)bine proiectate si construite, tinându-se seama, în masura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b)mentinute în stare buna de functionare;
c)folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;
d)manevrate de catre lucratori având pregatirea corespunzatoare.
9.2.Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse încercarilor si controlului periodic.
10.Excavatii, puturi, lucrari subterane, tuneluri, terasamente
10.1.În cazul excavatiilor, puturilor, lucrarilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate masuri corespunzatoare:
a)pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare;
b)pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;
c)pentru a asigura o ventilatie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel încât sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sanatate;
d)pentru a permite lucratorilor de a se adaposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
10.2.Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane si altor sisteme de distributie.
10.3.Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii.
10.4.Gramezile de pamânt, materialele si vehiculele în miscare trebuie tinute la o distanta suficienta fata de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare.
11.Lucrari de demolare
Când demolarea unei cladiri sau a unei lucrari poate sa prezinte pericole:
a)se vor adopta masuri de prevenire, precum si metode si proceduri corespunzatoare;
b)lucrarile trebuie sa fie planificate si executate sub supravegherea unei persoane competente.
12.Constructii metalice sau din beton, cofraje si elemente prefabricate grele
12.1.Constructiile metalice sau din beton si elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare si schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
12.2.Trebuie prevazute masuri de prevenire corespunzatoare pentru a proteja lucratorii împotriva pericolelor datorate nesigurantei si instabilitatii temporare a lucrarii.
12.3.Cofrajele, suporturile temporare si sprijinele trebuie sa fie proiectate si calculate, realizate si întretinute astfel încât sa poata suporta, fara risc, sarcinile la care sunt supuse.
13.Batardouri si chesoane
13.1.Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie:
a)bine construite, realizate din materiale corespunzatoare si solide, de o rezistenta suficienta;
b)prevazute cu echipament adecvat pentru ca lucratorii sa se poata adaposti în caz de iruperi de apa si de materiale.
13.2.Constructia, montarea, transformarea si demontarea unui batardou sau cheson trebuie sa se faca numai sub supravegherea unei persoane competente.
13.3.Toate batardourile si chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de catre o persoana competenta.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 252 din data de 21 martie 2006

No Comment

Comments are closed.